Morbiditatea la locul de munca in Romania

Morbiditatea la locul de munca in Romania

Expunerea muncitorilor la zgomot, substante periculoase sau mediu de lucru cu risc de accident, a dus nu de putine ori la cresterea incidentelor de munca mortale.

Incepand cu anul 2006, au fost adoptate in Romania nu mai putin de 28 de directive Europene.

Dintre cele mai importante mentionam: Directiva cadru 89/391/CEE pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii locurilor de munca; 

- Directiva 83/477/CEE pentru protectia lucratorilor fata de riscurile expunerii la azbest; 

- Directiva 90/270/CEE pentru cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea echopamentelor cu ecran de vizibilitate; 

- Directiva 88/642/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici; 

- Directiva 90/394/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni.

Boala profesionala ca cea mai mare morbiditate este SILICOZA

Aceasta este o boala cronica pulmonara datorata acumularii particolelor de dioxid de sicliciu liber cristalin in plamani.

Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale si face mii de victime anual, evoluand chiar si dupa inecetarea expunerii , aceasta devine astfel incurabila. Cei mai expusi lucratori sunt cei care luceaza in mine, cariere de piatra, cei ce lucreaza la fabricarea sticlei, ceramicii, pulberilor abrazive.

In Romania, un numar de 29 000 de muncitori sunt expusi la aceasta pulbere de siliciu care conduce la dezvoltarea silicozei si silicotuberculozei. Judetul cu cel mai mare numar de cazuri de silicoza (64) este Dolj, urmat de Brasov (39) si Bucuresti (17)

Pentru protectia impotriva acestor boli, se recomanda mastile si semimastile pentru protectia respiratorie. folosite impreuna cu filtrele speciale.

Fibroza pulmonara parenchimatoasa, azbestoza pleurara, mezoteliomul pleural sau pulmonar impreuna cu cancerele cu alte localizari (faringian, esofagian sa gastric) sunt boli profesionale datorate expunerii la azbest.

Varietatile de azbest de tipul cristolitului si antofilitului au actiune puternic fibrogena provocand modificari patogene dupa aproximativ 15-20 de ani de retentie a fibrei in organismul expus.

In  2007, in Romania, erau expusi  la azbest 6485 de lucratori iar, numarul imbolnavirilor a fost de 10 cazuri, Doljul aflandu-se iar pe primul loc.

Intoxicatiile la locul de munca ocupa locul al 3-lea in ceea ce priveste morbiditatea. Plumbul a facut 63 de victime in anul 2007. El este folosit in industria acumulatorilor, in rafinarii, in industria ceramica dar si in industria de vopseluri.Plumbul metalic se topeste la 327 de grade Celsius si emite vapori la 450, fiind astfel foarte usor ca vaporii acestei substante sa patrunda in organism. 

Saturnismul reprezinta tipul clasic de intoxicatie cronica lenta cu plumb, in Romnia, fiind expusi la aceasta boala 7293 de muncitori. Ocupatia cu cele mai multe cazuri (63) este "Topitor de aliaj", cu o expunere de 16 ani, urmata de "Preparator concentrate minerale (9 cazuri), cu acelasi timp de expunere.

Solventii organici reprezinta si ei o alta cauza de morbiditate datorata conditiilor de lucru. Metanolul, etanolul, acetona, clorura de metilen, benzenul sau toluenul sunt substante organice la care sunt expusi 116.916 de lucratori din Romania.Benzenul este de departe cel mai periculos, el afectand sistemul hematoformator, ducand la leucemii.

 Aparitia bolilor profesionale ale pielii este rezultatul expunerii si a lipsei echipamentului de protectie ca manusi de protectie si unguente

in 2007 s-au raportat in Romania 25 de cazuri de dermatoze profesionale provocate de factori ca: uleiuri, carburanti diizocianati, rasini epoxidice.

Zgomotul profesional reprezinta un complex de sunete cu intensitati si inaltimi variate cu caracteristici diferite. Hipoacuzia reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecventa de 4096 Hz cu peste 30 db.

Surditatea reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecvente conversationale  cu peste 25 db. 

Zgomotul devine factor de risc atunci cand depaseste 87 db. Pentu a reduce acest risc, se recomanda purtarea antifoanelor si lucrul in cabine fonoizolante. Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie si surditate au fost raportate in Brasov (79), Maramures (57), Arges (37).

Protectia respiratorie

Respiratia joacă un rol foarte important în protecția lucrătorilor, și este esențial ca atât lucrătorii cat și angajatorii să înțeleagă cum să o folosească în mod corespunzător.

Echipamentul de protectie pentru respiratie se imparte  în una din cele două categorii generale: echipament de protectie repiratorie pentru purificarea a aerului și echipament de protectie cu aer furnizat.

Echipamentele sunt:

Semimastile 

Sunt utilizate pe scară largă impreuna cu  cu aparatele de respirat  si de de purificare a aerului dar și cu unele sisteme cu furnizarede aer.

Sunt fabricate de diferite branduri ca: 3M, JSP, BLS, REFIL si pot fi cu supapa sau fara supapa. si cu cartus filtrant. Folosirea semimastilor cu supapa este recomandata atunci cand in atmosfera de respirat exista nu numai praf (se folosesc semimastile fara supapa) dar si substante volatile netoxice. Pentru a preveni intoxicatia cu azbest, atunci semimastile trebuie sa fie prevazute cu filtu (cartus filtrant) HEPA.

 Semimasca cu supapa

Permite evacuarea rapida si eficace a aerului cald expirat prevenind aburirea lentilelor de la ochelari

 Semimasca cu cartus filtrant
Se foloseste pentru a preveni inhalarea vaporilor de substante organice si anorganice impreuna cu diverse filtre.

Filtrele se aleg in functie de substanta filtranta:

AX - Gaze si vapori organici cu punct de fierbere < 65˚C

A - Gaze si vapori organici cu punct de fierbere >65˚C

B - Vapori anorganici Cl, H2S, HCN 

E - SO2 (dioxid de sulf) , HCl (acid clorhidric)

K -NH3 (amoniac)

CO - monoxid de carbon

 Hg - mercur

NO - gaze nitrice

P3 - Iod radioactiv

P - particule

In functie de aplicatie si pulberile rezultate, semimastile se impart in 3 categorii: FFP1, FFP2 si FFP3 astfel:

Slefuire - Rugina, particule de metal, beton, piatra - FFP1

Taiere  - ciment, lemn, vopsea, lac, otel -                  FFP2

Perforare - ciment, lemn, vopsea, lac, otel -              FFP3

Sudura  - Otel, zinc, inox,                                          FFP2

Lucrari cu azbest                                                     FFP3  

Pulverizare - vopsea, pesticide                                  FFP2

Contact cu - mucegai, bacterii, pref de cereale,

 fum de motorina                                                        FFP2

 Bacterii de tuberculoza  

                                                                                   FFP3

Bolile legate de azbest se  dezvolta lent si in timp iar, simptomele nu sunt de obicei observat de către lucrătorii afectați, până când boala este într-un stadiu avansat. Pentru a permite depistarea din timp a acestor boli, regulamentul prevede examene medicale pentru muncitorii care sunt expusi. În cadrul acestui program, angajatorii sunt obligați să raporteze numărul de ore de munca in aceste conditii pentru fiecare angajat in parte.

Din studiile efectuate pe oamenii care au fost expusi la azbest s-a demonstrtat faptul ca lucrul si expunerea la azbest poate creste riscul aparitiei de: cancer pulmonar, mesotelioma, un cancer localizat la limita dintre piept si cavitatea abdominala, si azbestoza, in care plamanii devin plini de tesut fibros.

Putem localiza azbestul in:

adezivi, asfalt, izolatii, faianta, mocheta, izolatie de cablare electrica, podele de vinil, etc 

Mastile de protectie 

Mască completă poate fi utilizata pentru purificare a aerului, sau  alimentata cu aer. Acestea acoperă întreaga față și ofera mai multă protecție decât alte masti.
Sunt in general fabricate din silicon si utilizeaza 2 filtre laterale.
De asemenea, au un camp vizual foarte mare datorita vizorului de policarbonat transparent.

Mastile cu aductiune de aer. 

 Mastile cu aductiune de aer, cum sugerează și numele, oferă aer curat de la o sursă independentă, acest lucru fie se efectueaza de către utilizator (aparat de respirat autonom sau SCBA) fie se  livreaza la utilizator printr-o linie de alimentare de aer cu furtun. Sursa poate fi un compresor de aer comprimat  sau o suflanta cu  aer ambiental. Ele pot furniza aer numai pe "cerere" sau ca un flux continuu. 

RISCUL TERMIC

Riscul termic este denumirea care se atribuie oricarui pericol asociat temperaturilor ridicate ale obiectelor sau suprafeţelor; temperaturile coborate ale obiectelor sau suprafeţelor; flacarilor si
conditiilor meteo cu care vin in contact direct cu persoanele care isi desfasoara activitatea de munca si care pot cauza acestora oricare dintre următoarele efecte:

- Arsura provenită din procesele de conducţie. 

Echipamentul individual de protectie care se recomanda a fi purtat in acest caz este: Casca din fibră de sticlă , manusi din material Kevlar sau Aramida, bocanci cu talpa rezistenta la caldura de contact,cusuti cu ata Kevlar si cu deschidere rapida, imbrăcăminte din aluminiu, aramidă, nomex, BBC sau splat bovin, ochelari policarbonat, mască sudură.

- Degeraturi.

Echipamentul individual de protectie care se recomanda ar trebui fabricat din materiale reistente la frig intens cum ar fi Cordura.

  Riscurile termice pot fi întâlnite în industrie sub diferite niveluri de risc şi asociate de asemenea cu alte riscuri. În funcţie de forma de manifestare (fenomenul fizic implicat), riscurile termice se pot clasifica, în:

• contact ocazional sau prelungit cu foc deschis (flacără);
• căldură de contact - contact cu obiecte sau materiale fierbinţi, ce poate fi diferenţiată în funcţie de temperatura corpului cald;
• căldură de convecţie (temperaturi ridicate ale aerului, curenţi de aer generaţi în apropierea flăcărilor deschise sau a unui corp foarte fierbinte care nu e incandescent);
• căldură radiantă (radiaţii infraroşii, generate de corpuri incandescente, materiale în fuziune în cantităţi mari);
• proiectare de picături mici de metal topit (lichid) sau incandescent;
• proiecţii mari de metal topit , care poate fi diferenţiat în funcţie de temperatura topiturii, respectiv temperatura de fuziune a metalului.
• Sortimentele de EIP împotriva riscurilor termice (cãldurã şi/sau foc) pot fi:
  
• mãnuşi de protecţie;
• sortimente de îmbrãcãminte de protecţie; acest grup de EIP include orice sortiment care acoperã parţial sau total corpul: şorţuri, ghetre, jambiere, pantaloni, bluze, mânecuţe etc. ;
• încălţăminte de protecţie – ansamblu superior.

Domeniul de utilizare poate fi:

• mediu industrial - unde există expunere la căldură şi/sau foc;
• activităţi de intervenţie pentru lupta împotriva incendiilor;
• activităţi casnice, inclusiv activităţi de bricolaj .

Pentru operaţiuni generale de salvare, luptă împotriva incendiilor şi situaţii de urgenţă în prezenţa materialelor periculoase. Echiamentul individual de protectie trebuie sa respecte norma europeana EN ISO 20345: 2004. (cerintele fundamentale pentru incaltamintea de protectie) + caldura radianta+ rezistenta la flacara. Incaltamintea care se va intrebuinta va fi de tip F1(incaltaminte destinata pompierilor)

Daca aceste operatiuni sunt insotite in plus de deplasări pe suprafeţe denivelate, contact cu corpuri dure cu muchii tăioase sau ascuţite, se recomanda ca si ehipament de protectie incaltamintea speciala pentru pompieri care trebuie sa respecte urmatoarele norme europene: EN ISO 20345: 2004. + EN 15090:2006. Incaltamintea destinata acestor lucratori va trebui sa fie de tip F1P  (cerintele generale + caldura radianta+rezistenta la flacara + lamela antiperforatie).

Daca se va efectua lucrul în atmosferă potenţial explozivă, când se manipulează explozivi iar riscul de şoc electric al unui aparat electric sau altor elemente sub tensiune nu este complet eliminat, atunci, incaltamintea de protectie care se va folosi, va trebui sa respecte cerintele generale + caldura radianta + rezistenta la flacara + proprietati antistatice, adica de tipul F1A, F2A, F3A

In cazul unor  lucrări în instalaţii sub tensiune cu pericol de electrocutare, se vor respecta pentru incaltamintea de protectie cerintele fundamentale + caldura radianta+rezistenta la flacara+ izolatie electrica la joasa tensiune. Tipul va fi: F1I, F2I, F3I.

Pentru deplasări şi contact direct pe orizontală cu corpuri sau suprafeţe  fierbinţi cu temperaturi de până la 1500C se va folosi încălţăminte de lucru pentru uz profesional cu cerinţe fundamentale + cerinţa specifică - creşterea temperaturii la suprafaţa interioară după expunere la o temperatură de 1500C, timp de 30 minute: max. 220.Incaltamintea va fi de tip OB HI. Daca se vor manipula sau transporta  obiecte grele la limita sarcinii de maximum 20kg ce pot cădea de la o înălţime de max. 1 m sau se pot rostogoli producând strivirea degetelor şi deplasări pe suprafeţe unse cu hidrocarburi, atunci, incaltamintea va fi incălţăminte de securitate sau de protecţie, va respecta EN ISO20345:2004 dar si EN ISO 20346: 200. Cerinţele vor fi  fundamentale,  inclusiv rezistenţa tălpii la hidrocarburi rezistenţă la şoc, (energie de şoc: 200 J sau 100J), si rezistenţă la compresiune (forţă de compresiune: 15 kN sau 10kN). Tipul acestora va fi: SB Hl, PB HI.

Pentru deplasări pe suprafeţe fierbinţi sau pe soluri cu depuneri superficiale în cantităţi mici sau mari de metale incandescente topite care ating temperaturi de circa 3000C, se va folosi încălţăminte de lucru pentru uz profesional ce va respecta EN ISO 20347:2004, adica, cerinţe fundamentale + cerinţa specifică:- materialul tălpii nu trebuie să se degradeze, să nu crape la pliere cu un unghi de 900, după expunere la o temperatură de circa 3000C. Tipul este HRO.

Daca  se va face si o manipulare sau transport de obiecte grele la limita sarcinii de maximum 20kg ce pot cădea de la o înălţime de max. 1 m sau se pot rostogoli producând strivirea degetelor şi deplasări pe suprafeţe unse cu hidrocarburi, atunci, incaltamintea va fi  de securitate sau de protecţie. Normele pe care le respecta sunt: EN ISO 20345: 2004, EN ISO 20346: 2004. Vor indeplini cerinţele fundamentale + cerinţa specifică- materialul tălpii nu trebuie să se degradeze, să nu crape la pliere cu un unghi de 900, după expunere la o temperatură de circa 3000C. Tipul este SB HRO, PB HRO.

Pentru operaţii de sudare şi tăiere manuală a metalelor şi tehnici conexe, inclusiv sudare cu arc, asociate cu manipularea obiectelor rugoase, tăioase, înţepătoare în prezenţa proiecţiilor mici de metal topit, expunerii de scurtă durată la o flacără limitată, căldurii convective, căldurii de contact, radiaţiilor UV emise de arc, care asigură rezistenţă minimă faţă de 100 V c.a. sau c.c., se vor folosi mănuşi de protecţie pentru sudori care respecta EN 12477: 2001/ A1:2005 cu
urmatoarele cerinţe de protecţie împotriva riscurilor termice:
- inflamabilitate
- căldură de contact
- căldură convectivă
- căldură radiantă
- picături mici de metal topit
- împroşcare cu metal topit

 si cu cerinţe de protecţie împotriva riscurilor mecanice:
- rezistenţă la abraziune
- rezistenţă la tăiere prin tranşare
- rezistenţă la sfâşiere
- rezistenţă la perforare

Se mai pot folosi sorţuri, ghetre, jambiere de protecţie pentru sudori care respecta EN 470-1:1995/A1: 1998 cu urmatoarele cerinţe de protecţie împotriva riscurilor termice şi mecanice :
- inflamabilitate
- picături mici de metal topit
- modificări dimensionale la căldură
- rezistenţă la tracţiune
- rezistenţă la sfâşiere.

La stingerea incediului din fotografia de mai jos, se poate observa cum nu sunt respectate normele de protectia muncii, existand un pericol iminent de arsura termica prin lipsa imbracamitii din Nomex, Aluminiu, Aramida sau bumbac, a manusilor din Kevlar si a incaltamintei cu talpa rezistenta la caldura de contact si cu deschidere rapida.

Sudorul din imaginea alaturata nu foloseste mănuşi din Kevlar sau spalţ bovin, cotiere sau sorţ din şpalţ bovin, incălţăminte cu talpă rezistentă la căldura de contact (peste 300˚C) si cu deschidere rapida sau  imbrăcămintea din bumbac  si carbon (MOLESKIN).