PROTECTIA MUNCII IN SECTORUL CURATENIEI

PROTECTIA MUNCII IN SECTORUL CURATENIEI

Tuturor ne place sa traim si sa lucram intr-un mediu curat. Curatenia este un sector de actvitate unde lucreaza milioane de lucratori si in care se investesc milioane de Euro. 

In orice intreprindere exista oameni care se ocupa cu acest lucru. 

Structura ocuparii fortei de munca include de la mari intreprinderi publice si private care angajeaza sau subcontracteaza multi lucratori din domeniul curateniei, pana la lucratori "independenti"- firme specializate in lucrari de curatenie. 

Atat firmele independente cat si institutiile publice trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor echipamentul de protectie necesar. 

Pe langa pericolul psiho social la care sunt expusi lucratorii din acest domeniu prin faptul ca acestia sunt prviti doar ca "femeia/barbatul de serviciu", oamenii de la curatenie mai pot fi afectati si de alte riscuri ca:

- Expunerea la substante periculoase. 

Astmul. alergiile, arsurile chimice, si chiar bolile cu transmitere prin sange,  toate sunt posibile din cauza  substantelor si solutiilor pe care lucratorii sunt nevoiti sa le foloseasca pentru igienizarea locurilor de munca. 

Este foarte importanta purtarea semimastilor respiratorii si a manusilor cu protectie chimica si biologica.Pentru cei ce lucreaza in spitale si intra in contact cu deseurile radioactive sau biologice, este musai sa poarte combinezoane de unica folosinta sau un halat si de asemnea sa foloseasca din plin solutiile antibacteriene.

 

 

-Riscurile provenite de la  zgomotele  si vibratiile provenite de la masinile de curatenie folosite pot fi intampinate prin folosirea antifoanelor externe sau interne.

- Folosirea masinilor de curat cu apa poate duce la accidente grave prin alunecare, impiedicare si cazatura. Se recomanda folosirea pantofilor de protectie cu cu talpa de tip SRC  (antialunecare).

- Pericolele electrice pandesc la tot pasul tinand cont de fatul ca personalul din aceasta industrie trebuie sa foloseasca foarte des aspiratoarele sau alte echipamente de lucru cu alimentare electrica.

- Riscurile afectiunilor muscularo scheletice sunt foarte bine stiute deoarece munca fizica este pe primul plan in activitatea acestor oameni.

Pe lanaga folosirea echipamentului de lucru de buna calitate care sa ofere incredere in sine, prevenirea vatamarii lucratorilor din domeniul curateniei necesita schimbari nu numai la nivelul societatii dar si la nivelul perceptiei noastre despre curatenie si modul de a se obitine curatenia.

Morbiditatea la locul de munca in Romania

Morbiditatea la locul de munca in Romania

Expunerea muncitorilor la zgomot, substante periculoase sau mediu de lucru cu risc de accident, a dus nu de putine ori la cresterea incidentelor de munca mortale.

Incepand cu anul 2006, au fost adoptate in Romania nu mai putin de 28 de directive Europene.

Dintre cele mai importante mentionam: Directiva cadru 89/391/CEE pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii locurilor de munca; 

- Directiva 83/477/CEE pentru protectia lucratorilor fata de riscurile expunerii la azbest; 

- Directiva 90/270/CEE pentru cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea echopamentelor cu ecran de vizibilitate; 

- Directiva 88/642/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici; 

- Directiva 90/394/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni.

Boala profesionala ca cea mai mare morbiditate este SILICOZA

Aceasta este o boala cronica pulmonara datorata acumularii particolelor de dioxid de sicliciu liber cristalin in plamani.

Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale si face mii de victime anual, evoluand chiar si dupa inecetarea expunerii , aceasta devine astfel incurabila. Cei mai expusi lucratori sunt cei care luceaza in mine, cariere de piatra, cei ce lucreaza la fabricarea sticlei, ceramicii, pulberilor abrazive.

In Romania, un numar de 29 000 de muncitori sunt expusi la aceasta pulbere de siliciu care conduce la dezvoltarea silicozei si silicotuberculozei. Judetul cu cel mai mare numar de cazuri de silicoza (64) este Dolj, urmat de Brasov (39) si Bucuresti (17)

Pentru protectia impotriva acestor boli, se recomanda mastile si semimastile pentru protectia respiratorie. folosite impreuna cu filtrele speciale.

Fibroza pulmonara parenchimatoasa, azbestoza pleurara, mezoteliomul pleural sau pulmonar impreuna cu cancerele cu alte localizari (faringian, esofagian sa gastric) sunt boli profesionale datorate expunerii la azbest.

Varietatile de azbest de tipul cristolitului si antofilitului au actiune puternic fibrogena provocand modificari patogene dupa aproximativ 15-20 de ani de retentie a fibrei in organismul expus.

In  2007, in Romania, erau expusi  la azbest 6485 de lucratori iar, numarul imbolnavirilor a fost de 10 cazuri, Doljul aflandu-se iar pe primul loc.

Intoxicatiile la locul de munca ocupa locul al 3-lea in ceea ce priveste morbiditatea. Plumbul a facut 63 de victime in anul 2007. El este folosit in industria acumulatorilor, in rafinarii, in industria ceramica dar si in industria de vopseluri.Plumbul metalic se topeste la 327 de grade Celsius si emite vapori la 450, fiind astfel foarte usor ca vaporii acestei substante sa patrunda in organism. 

Saturnismul reprezinta tipul clasic de intoxicatie cronica lenta cu plumb, in Romnia, fiind expusi la aceasta boala 7293 de muncitori. Ocupatia cu cele mai multe cazuri (63) este "Topitor de aliaj", cu o expunere de 16 ani, urmata de "Preparator concentrate minerale (9 cazuri), cu acelasi timp de expunere.

Solventii organici reprezinta si ei o alta cauza de morbiditate datorata conditiilor de lucru. Metanolul, etanolul, acetona, clorura de metilen, benzenul sau toluenul sunt substante organice la care sunt expusi 116.916 de lucratori din Romania.Benzenul este de departe cel mai periculos, el afectand sistemul hematoformator, ducand la leucemii.

 Aparitia bolilor profesionale ale pielii este rezultatul expunerii si a lipsei echipamentului de protectie ca manusi de protectie si unguente

in 2007 s-au raportat in Romania 25 de cazuri de dermatoze profesionale provocate de factori ca: uleiuri, carburanti diizocianati, rasini epoxidice.

Zgomotul profesional reprezinta un complex de sunete cu intensitati si inaltimi variate cu caracteristici diferite. Hipoacuzia reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecventa de 4096 Hz cu peste 30 db.

Surditatea reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecvente conversationale  cu peste 25 db. 

Zgomotul devine factor de risc atunci cand depaseste 87 db. Pentu a reduce acest risc, se recomanda purtarea antifoanelor si lucrul in cabine fonoizolante. Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie si surditate au fost raportate in Brasov (79), Maramures (57), Arges (37).

Riscul chimic si biologic. Substanțe periculoase

 Riscul chimic si biologic. Substanțe periculoase

 

Riscul chimic si biologic (RCB) este denumirea care se atribuie oricarui pericol asociat substanţelor chimice, toxice, caustice, inflamabile, explozibile, cancerigene, radioactive,mutagene; bacteriilor şi viruşilor; plantelor otrăvitoare şi animalelor periculoase cu care vin in contact direct cu persoanele care isi desfasoara activitatea de munca si care pot cauza acestora oricare dintre următoarele efecte :

-         -  Arsura chimica – se vor folosi urmatoarele echipamente de protectia muncii: Combinezoane din Tivek, PE-PP, NOMEX mănusi PE, latex,PVC bocanci cu deschidere rapidă

-         -  Intoxicatie/Asfixiere  - se vor folosi urmatoarele echipamente de protectia muncii: Măsti, semimăsti, filtre, mască cu aducţie de aer.

-          - Contaminare- se vor folosi urmatoarele echipamente de protectia muncii:  Mănusi PE, latex, PVC, Nitril, semimasti, combinezoane PE-PP.

Substanțe periculoase înseamna orice lichid, gaz sau solid, care prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor. Acestea pot fi găsite în aproape toate locurile de muncă.

În Europa, milioane de lucrători vin în contact cu agenți chimici și biologici care le pot afecta sanatatea.
Potrivit unui studiu recent, 19% din lucrătorii UE a fost expus la vapori toxici pentru  un sfert sau mai mult din timpul lor de lucru si 15% dintre lucrători trebuie să se ocupe de substanțe periculoase, ca parte din munca lor de zi cu zi.
Dacă riscurile folosirii substanțelor periculoase nu sunt gestionate în mod corespunzător, sănătatea lucrătorilor poate fi afectata într-o varietate de moduri, cu efecte variind de la cele ușoare  cum ar fi iritații ale ochilor și pielii pana la cele grave ca: astm, probleme de reproducere,  malformații congenitale chiar si cancer.

Acest lucru poate  intampla fie printr-o singură expunere scurtă, sau expuneri multiple și acumulare pe termen lung a substanțelor în organism.

Prin lege, angajatorii din UE trebuie să protejeze lucrătorii  impotriva leziunilor provocate de substanțele periculoase la locul de muncă si sa realizeze evaluări ale riscurilor actionand asupra lor. Legislația reglementează, de asemenea, identificarea și etichetarea a mii de substanțe diferite care sunt înregistrate pe piața UE.
Reducerea riscurilor de lucru cu substanțe periculoase nu este doar un imperativ moral și legal ci si  un caz de afaceri puternic de asemenea. Organizațiile pot suferi atunci când lucrurile merg prost  prin productivitatea scazuta si cresterea  răspunderii  penale și cererilor de despăgubiri .
Din fericire, o cantitate mare de informatii legate de substantele periculoase si riscurile care pot interveni la utilizarea acestora  este disponibila  pentru angajatori cat  și pentru  lucrători.

Angajatorii sunt, de asemenea, obligați sa ofere lucrătorilor informații cu privire la riscurile prezentate de substanțe periculoase,  cat si informatii legate de modul de folosire al acestora in conditii de siguranta. Regulamentele se aplică atât produselor comercializate și a deșeurilor și subproduselor rezultate din procesele de producție. 

Legislație

Cele mai importante piese ale legislației europene în acest domeniu sunt reglementările privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, cancerigeni (inclusiv azbest sau praf de lemn) și mutageni, și agenți biologici. Prin lege, angajatorii din UE trebuie să-si protejeze lucrătorii  impotriva leuziunilor datorate  substanțelor  periculoase la locul de muncă. Angajatorii trebuie să realizeze evaluări ale riscurilor, și de a acționa asupra lor.
Legislația europeană stabilește o ierarhie de măsuri care angajatorii trebuie să le ia pentru a controla riscul de lucrători de la substanțe periculoase.
Acolo unde este posibil, utilizarea de substanțe periculoase ar trebui să fie eliminata, prin schimbarea procesului sau produsului în care este utilizată substanța.
În cazul în care eliminarea nu este posibilă, atunci substanța periculoasă trebuie să fie înlocuită cu una care este nepericuloasa sau mai puțin periculoasa.
În cazul în care riscurile pentru lucrători nu sunt împiedicate, ar trebui să se aplice măsuri de control pentru a elimina sau reduce riscurile pentru sănătatea lucrătorilor.
Măsurile specifice, mai stricte se aplică unor substanțe și procese cancerigene și mutagene.
Este important să verificați legislația specifică din fiecare țară care se poate aplica la utilizarea substanțelor periculoase la locul de muncă.
Pentru mai multe dar nu toate produsele chimice, legislația stabilește, de asemenea, standardele privind clasificarea și etichetarea, astfel încât utilizatorii să poată înțelege substanțele cu care se ocupă. Legislația UE reglementează prestarea de etichete clare, standardizate de siguranță, simboluri de risc și fișe tehnice de siguranță.
 Pentru unele produse, cum ar fi produsele farmaceutice (de exemplu, medicamente citostatice) sau cosmetice (de exemplu, produse de coafura), fișele tehnice de securitate nu trebuie să fie furnizate de către furnizori.
UE a produs, de asemenea, linii directoare (a se vedea mai jos), pentru a proteja lucrătorii de riscurile pentru sănătate și siguranță, inclusiv riscul de explozie:

- Orientări practice fără caracter obligatoriu privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (articolele 3, 4, 5 și 6, și în anexa II, secțiunea 1 din Directiva 98/24 / CE )

- Linii directoare referitoare la ghidul neobligatoriu de bună practică pentru punerea în aplicare a Directivei 1999/92 / CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive

Sfaturi pentru angajatori: măsuri de prevenire

În cazul în care riscurile pentru lucrători nu sunt împiedicate, ar trebui să se aplice măsuri de control pentru a elimina sau reduce riscurile pentru sănătatea lucrătorilor. Următoarea ierarhie de control ar trebui să fie urmata:
 - sa se realizeze procese de proiectare , lucru și  control, precum și utilizarea echipamentelor adecvate și a materialelor pentru a reduce eliberarea de substanțe periculoase.
    -  Aplicarea măsurilor de protecție colectivă la sursa de risc, cum ar fi o ventilație și măsuri organizatorice adecvate.
     - Aplicați măsuri de protecție individuală, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecție (EIP). Prin lege acest lucru este în ultimă instanță, și trebuie să aibă loc numai în cazul în care expunerea nu poate fi controlată în mod adecvat prin alte mijloace.
Numărul de lucrători expuși ar trebui să fie redus  la minim, împreună cu durata și intensitatea expunerii și cantitatea de substanțe periculoase folosite. Ar trebui să fie, de asemenea, adoptate si măsuri de igienă corespunzătoare. 

O mai buna intelegere a celor explicate mai sus, puteti vedea in imaginile de mai jos:

Lucrul la atelierul de vopsitorie este pentru acest lucrator o munca care nu necesita echipament individual de lucru. Pentru a evita riscul chimic si biologic, acesta ar fi trebui sa poarte: semimasca cu supapa, sau chiar semimasca cu filtre ,ochelari de protectie, combinezon de protectie din polipropilena

Protectia respiratorie se realizeaza conform normelor europene: EN149 si EN 140 astfel:

 

Aplicatii	Pulberi rezultate	Tip semimasca
Slefuire,	Rugina, particule de metal, beton, piatra	FFP1
Taiere	ciment, lemn, otel, otel, vopsele, lacuri	FFP2
Perforare	Otel, inox, lacuri impotriva depunerii	FFP3
Pulverizarea lubrifiantiolr la temperaturi scazute		FFP2
Sudura	Otel, zinc (autogen) Inox (electrod) Lipire	FFP2
Lucrari cu azbest	Cantitati reduse, expunere ocazionala	FFP2 Sau FFP3
Sortare deseuri		FFP3
Pulverizare	Vopsire, pesticide	FFP2
Contact cu	Mucegai, praf de cereale, bacterii, fum de motorina	FFP2
	Bacterii Tuberculoza	FFP3