Accidentele de munca in domeniul HORECA

Accidentele de munca in domeniul HORECA

Prin HORECA se intelege industria hotelurilor, restaurantelor si a cateringului. Aici, in cazul unui accident de munca in timpul sezonului, poate provoca pierderi financiare imense!

Pericolele sunt:

- alunecari

- intepari si taieri

- afectiuni musculo-scheletice
- arsuri si opariri
- surzire
- pericole psihosociale
Cele mai frecvente sunt alunecarile, impiedicarile, cazaturile si lovirile din cauza suprafetelor alunecoase pe care sunt nevoiti sa lucreze bucatari si personalul auxiliar.
Deoarece nu se poarta incaltamintea corespunzatoare, pericolul este amplificat.
Se recomanda incaltamintea cu talpa SRC dar si cea cu bombeu metalic.

Aceste tipuri de accidente s-ar evita mult mai bine daca:
- am curata corespunzator locul de munca si spatiile de acces
- am avea spatii aerisite, fara obstacole
- am merge normal , nu am fugi
- am asigura un iluminat adecvat
- scarile ar fi utilate cu dispozitive antiderapante

- am folosi covorasele antiderapante
- am folosi indicatoarele de securitate
Daca in bucatarie se vor folosi masinile de filetat, de tocat carnea, sau amestecatoarele, atinci, cu siguranta, pericolul de taiere si intepare va creste considerabil.
Ce se poate face pentru a impiedica acest lucru?
- cutitele trebuie sa fie pastrate in conditii bune de lucru dupa ce au fost acutite si mai ales trebuie sa fie spalate separat de celelalte vase.
- folosirea suprafetelor de taiere corespunzatoare, antiderapant
- folosirea manusilor speciale pentru filetare
-  butoanele de oprire sa fie usor accesibile.
Arsurile si oparirile, pot fi evitate prin:
- folosirea unei tave sau a unui carucior pentru servirea lichidelor fierbinti
- folosirea manusilor rezistente la temperaturi mari

- amplasarea de ferestre la usa bucatariilor pentru a permite personalului sa se miste in siguranta
- folosirea unor dispozitive automate de coborare a alimentelor in friteozelor.
Lucratorii din domeniul HORECA sunt expusi riscului de dezvoltare a AMS din cauza statului prelungit in picioarein pozitii incomode dar si a ridicarii de greutati.
Zgomotul facut de masinile de gatit, semnalele de avertizare, masinule de spalat vase, ventilatoarelel, masinile de macinat cafea, spaltul vaselor, muzica din restaurant si conversatiile clientilor si colegilor, pot afecta pe termen lung auzul. Pentru acest lucru se recomanda purtarea antifoanelor interne sau externe.

Lichidele pentru spalat, detergentii pentru spalat vasele, produsele pentru curatarea canalelelor de scurgere, inalbitorii, solutiile dezinfectante sau cele detartrante, reprezinta un factor de risc pentru arsurile chimice si iritarile respiratorii. Folosirea manusilor de protectie trebuie sa fie obligatorie!

Azotul, dioxidul de carbon si aerul comprimat sunt utilizate ca si gaze necesare dozarii bauturilor. Dioxidul de carbon poate face victime foarte usor daca nu este monitorizat cu dispozitivele de avertizare si daca nu exista un sistem de ventilatie foarte bine pus la punct.
Lucrul in mediile foarte calde duce la numeroase afectiuni ca eruptiile cutanate sau lesinul. Se vor monta aparate de climatizare, se vor utiliza aparatele de gatit prin inductie, iar, lucratorii ar trebui sa poarte imbracaminte de lucru confectionata din material respirabil si non-sintetic.

Morbiditatea la locul de munca in Romania

Morbiditatea la locul de munca in Romania

Expunerea muncitorilor la zgomot, substante periculoase sau mediu de lucru cu risc de accident, a dus nu de putine ori la cresterea incidentelor de munca mortale.

Incepand cu anul 2006, au fost adoptate in Romania nu mai putin de 28 de directive Europene.

Dintre cele mai importante mentionam: Directiva cadru 89/391/CEE pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii locurilor de munca; 

- Directiva 83/477/CEE pentru protectia lucratorilor fata de riscurile expunerii la azbest; 

- Directiva 90/270/CEE pentru cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea echopamentelor cu ecran de vizibilitate; 

- Directiva 88/642/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici; 

- Directiva 90/394/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni.

Boala profesionala ca cea mai mare morbiditate este SILICOZA

Aceasta este o boala cronica pulmonara datorata acumularii particolelor de dioxid de sicliciu liber cristalin in plamani.

Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale si face mii de victime anual, evoluand chiar si dupa inecetarea expunerii , aceasta devine astfel incurabila. Cei mai expusi lucratori sunt cei care luceaza in mine, cariere de piatra, cei ce lucreaza la fabricarea sticlei, ceramicii, pulberilor abrazive.

In Romania, un numar de 29 000 de muncitori sunt expusi la aceasta pulbere de siliciu care conduce la dezvoltarea silicozei si silicotuberculozei. Judetul cu cel mai mare numar de cazuri de silicoza (64) este Dolj, urmat de Brasov (39) si Bucuresti (17)

Pentru protectia impotriva acestor boli, se recomanda mastile si semimastile pentru protectia respiratorie. folosite impreuna cu filtrele speciale.

Fibroza pulmonara parenchimatoasa, azbestoza pleurara, mezoteliomul pleural sau pulmonar impreuna cu cancerele cu alte localizari (faringian, esofagian sa gastric) sunt boli profesionale datorate expunerii la azbest.

Varietatile de azbest de tipul cristolitului si antofilitului au actiune puternic fibrogena provocand modificari patogene dupa aproximativ 15-20 de ani de retentie a fibrei in organismul expus.

In  2007, in Romania, erau expusi  la azbest 6485 de lucratori iar, numarul imbolnavirilor a fost de 10 cazuri, Doljul aflandu-se iar pe primul loc.

Intoxicatiile la locul de munca ocupa locul al 3-lea in ceea ce priveste morbiditatea. Plumbul a facut 63 de victime in anul 2007. El este folosit in industria acumulatorilor, in rafinarii, in industria ceramica dar si in industria de vopseluri.Plumbul metalic se topeste la 327 de grade Celsius si emite vapori la 450, fiind astfel foarte usor ca vaporii acestei substante sa patrunda in organism. 

Saturnismul reprezinta tipul clasic de intoxicatie cronica lenta cu plumb, in Romnia, fiind expusi la aceasta boala 7293 de muncitori. Ocupatia cu cele mai multe cazuri (63) este "Topitor de aliaj", cu o expunere de 16 ani, urmata de "Preparator concentrate minerale (9 cazuri), cu acelasi timp de expunere.

Solventii organici reprezinta si ei o alta cauza de morbiditate datorata conditiilor de lucru. Metanolul, etanolul, acetona, clorura de metilen, benzenul sau toluenul sunt substante organice la care sunt expusi 116.916 de lucratori din Romania.Benzenul este de departe cel mai periculos, el afectand sistemul hematoformator, ducand la leucemii.

 Aparitia bolilor profesionale ale pielii este rezultatul expunerii si a lipsei echipamentului de protectie ca manusi de protectie si unguente

in 2007 s-au raportat in Romania 25 de cazuri de dermatoze profesionale provocate de factori ca: uleiuri, carburanti diizocianati, rasini epoxidice.

Zgomotul profesional reprezinta un complex de sunete cu intensitati si inaltimi variate cu caracteristici diferite. Hipoacuzia reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecventa de 4096 Hz cu peste 30 db.

Surditatea reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecvente conversationale  cu peste 25 db. 

Zgomotul devine factor de risc atunci cand depaseste 87 db. Pentu a reduce acest risc, se recomanda purtarea antifoanelor si lucrul in cabine fonoizolante. Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie si surditate au fost raportate in Brasov (79), Maramures (57), Arges (37).