Accidentele de munca in domeniul HORECA

Accidentele de munca in domeniul HORECA

Prin HORECA se intelege industria hotelurilor, restaurantelor si a cateringului. Aici, in cazul unui accident de munca in timpul sezonului, poate provoca pierderi financiare imense!

Pericolele sunt:

- alunecari

- intepari si taieri

- afectiuni musculo-scheletice
- arsuri si opariri
- surzire
- pericole psihosociale
Cele mai frecvente sunt alunecarile, impiedicarile, cazaturile si lovirile din cauza suprafetelor alunecoase pe care sunt nevoiti sa lucreze bucatari si personalul auxiliar.
Deoarece nu se poarta incaltamintea corespunzatoare, pericolul este amplificat.
Se recomanda incaltamintea cu talpa SRC dar si cea cu bombeu metalic.

Aceste tipuri de accidente s-ar evita mult mai bine daca:
- am curata corespunzator locul de munca si spatiile de acces
- am avea spatii aerisite, fara obstacole
- am merge normal , nu am fugi
- am asigura un iluminat adecvat
- scarile ar fi utilate cu dispozitive antiderapante

- am folosi covorasele antiderapante
- am folosi indicatoarele de securitate
Daca in bucatarie se vor folosi masinile de filetat, de tocat carnea, sau amestecatoarele, atinci, cu siguranta, pericolul de taiere si intepare va creste considerabil.
Ce se poate face pentru a impiedica acest lucru?
- cutitele trebuie sa fie pastrate in conditii bune de lucru dupa ce au fost acutite si mai ales trebuie sa fie spalate separat de celelalte vase.
- folosirea suprafetelor de taiere corespunzatoare, antiderapant
- folosirea manusilor speciale pentru filetare
-  butoanele de oprire sa fie usor accesibile.
Arsurile si oparirile, pot fi evitate prin:
- folosirea unei tave sau a unui carucior pentru servirea lichidelor fierbinti
- folosirea manusilor rezistente la temperaturi mari

- amplasarea de ferestre la usa bucatariilor pentru a permite personalului sa se miste in siguranta
- folosirea unor dispozitive automate de coborare a alimentelor in friteozelor.
Lucratorii din domeniul HORECA sunt expusi riscului de dezvoltare a AMS din cauza statului prelungit in picioarein pozitii incomode dar si a ridicarii de greutati.
Zgomotul facut de masinile de gatit, semnalele de avertizare, masinule de spalat vase, ventilatoarelel, masinile de macinat cafea, spaltul vaselor, muzica din restaurant si conversatiile clientilor si colegilor, pot afecta pe termen lung auzul. Pentru acest lucru se recomanda purtarea antifoanelor interne sau externe.

Lichidele pentru spalat, detergentii pentru spalat vasele, produsele pentru curatarea canalelelor de scurgere, inalbitorii, solutiile dezinfectante sau cele detartrante, reprezinta un factor de risc pentru arsurile chimice si iritarile respiratorii. Folosirea manusilor de protectie trebuie sa fie obligatorie!

Azotul, dioxidul de carbon si aerul comprimat sunt utilizate ca si gaze necesare dozarii bauturilor. Dioxidul de carbon poate face victime foarte usor daca nu este monitorizat cu dispozitivele de avertizare si daca nu exista un sistem de ventilatie foarte bine pus la punct.
Lucrul in mediile foarte calde duce la numeroase afectiuni ca eruptiile cutanate sau lesinul. Se vor monta aparate de climatizare, se vor utiliza aparatele de gatit prin inductie, iar, lucratorii ar trebui sa poarte imbracaminte de lucru confectionata din material respirabil si non-sintetic.

Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Agricultura si silvicultura joaca un rol important in viata economica a tuturor tarilor. In agricultura lucreaza peste 10 milioane de persoane la nivel European. De aceea si accidentele de munca din acest domeniu sunt destul de prezente. In anul 2000, rata accidentelor mortale pentru cele 15 state membre UE a fost de 12,6 la 100 000 de lucratori, punand astefel aceasta industrie pe primul loc in topul accidentelor la locul de munca!

1.2% dintre lucratorii din agricultura si pescuit au probleme de santate sau invaliditate pe termen lung, cauzate de un accident de munca iar, 3.2% au aceste probleme cauzate de o boala profesionala pentru ca durata medie de munca in acest sector este de 17 ani, cea mai mare dintre toate sectoarele.

30% dintre lucratorii acestor domenii sunt expusi la vibratii, 60% la pozitii dureroase, 50% cara greutati mari, 50% sunt expusi la miscari repetate ale mainilor, 8% sunt expusi la alergii, 10% au probleme la nivelul pielii si 20% sunt expusi la zgomot la locul de munca.

Din pacate, in agricultura si silvicultura sunt implicati din ce in ce mai multi copii. Asociatia Internationala de Securitate Sociala(ISSA) afirma ca doua treimi din copii din agricultura au sub 5 ani si ca vehiculele utilizate in agricultura reprezinta cea mai frecventa cauza de deces. Cauzele sunt:

- Masinile

- Innecul

- Sufocarea

- Contactul cu animalele

Cauzele sunt:

- lipsa de apreciere a ricului de catre fermieri, parinti si copii

- Instruirea si supravegherea necorespunzatoare

- Protejarea necorespunzatoare la locul de joaca pentru copii

Dintre bolile profesionale in domeniul agriculturii, vanatului si silviculturii enumeram:

boli cauzate de substantele chimice, pierderea auzului, boala de vibratii, boli ale cailor respiratorii si plamanilor, boli ale pielii, infectii produse de paraziti, afectiuni muscularo scheleice, nervi (depresie).

AFECTIUNILE MUSCULARO SCHELETICE (AMS). 

AMS se instaleaza deoarece 45% dintre lucratorii europeni lucreaza in pozitii dureroase sau obositoare si 33% sunt solicitati la locul de munca sa maevreze greutati mari. Boala debuteza cu jena, dureri de spate si dureri musculare in brate si picioare. cauzele sunt multiple. De la manipularea manuala, efortul fizic sustinut, pozitii defectuase si miscari incomode, miscari repetative, aplicarea fortei, vibratii pana la medii de munca cu temperaturi scazute.

Se pot utiliza in acest sens manusi antivibratie sau imbracaminte de protectie pentru temperaturi scazute.

Zgomotul poate duce la DETERIORAREA AUZULUI pana la pierderea acestuia dar si la hipertensiune sau depresie o data cu depasirea celor 85 de dB considerati nepericulosi.

De exemplu, o masina de stropit livezile face un zgomot intre 85-100 dB, ferastraul cu lant 104 dB iar, un tractor in sarcina maxima 120dB.

Pentru a reduce expunerea lucratorilor la zgomot, acesta trebuie sa se controleze in mod activ prin;

- evaluare

- eliminare

- masuri

- verificare

Acolo unde este posibil trebuie sa eliminam zgomotul insa, daca acest lucru nu este posibil, atunci trebuie sa se traca la masuri de reducere.

Reducerea se face:

- la sursa

- prin masuri colective

- echipament de protectie

Echipamentul individual de protectie trebuie purtat obligatoriu. Acesta trebuie sa fie adecvat tipului si nivelului de zgomot si sa fie compatibil cu alte echipamente de protectie. Lucratorii trebuie sa-si poata alege echipamentul de protectie, astfel incat sa se simta confortabil.

Pentru a preveni bolile de piele se recomanda manusile de protectie din latex, nylon sau nitril pentru o manevrabilitate cat mai usoara.

Plamanii , caile respiratorii se vor proteja cu ajutorul semimastilor.

 

Care sunt riscurile la utilizarea echipamentelor de lucru?

            Care sunt riscurile la utilizarea echipamentelor de lucru?

Multe lucruri pot cauza un risc, de exemplu:

-  folosirea echipamentului greșit pentru locurul de muncă. De exemplu folosirea scarilor in locul turnurilor de acces pentru un loc de muncă extins la nivel înalt;
-  lucratori care nu sunt instruiti adecvat pentru lucrul pe  pe mașini speciale, ceea ce duce la accidente cauzate de taiere, intepare, forfecare, strivire, sau tăiere;
-  folosirea echipamentelor fara a li se face un control periodic iar, acestea nu mai pot  fi oprite rapid și în condiții de siguranță, sau pornesc accidental;
-  nu  se oferă informații, instrucțiuni și cursuri pentru cei care folosesc echipamentele; - neutilizarea centurilor de siguranță pe echipamentele de lucru mobile în cazul în care există un risc de răsturnare.
-  nu se furnizează echipamentul individual de protecție necesar pentru  a utiliza anumite utilaje în condiții de siguranță, de exemplu, drujbe, polizoare unghiulare.

Cănd  începem o discuţie referitoare la echipamentele de protecţia muncii trebuie să se cunoască foarte bine RISCUL care apare dar şi părţile corpului care urmează a fi protejate.

In functie de  protecţia oferită asupra părţilor corpului, echipamentele de protecţie se împart în:

 

EIP pentru protecţia capului – casca de protectie, sapca

EIP pentru protecţia ochilor – ochelari de protectie, masca de sudura

EIP pentru protecţia respiratorie – masti, semimasti

EIP pentru protecţia corpului – imbracaminte de lucru

EIP pentru protecţia mâinilor - manusi

EIP pentru protecţia picioarelor – incaltaminte de lucru

 

RISCUL  se clasifică în:

RISC	NORMA GENERALA	MATERIAL
Mecanic	EN388	Cordura, Neopren, Latex; piele şpălţuită
Termic	EN 342 EN ISO 11612	Aramida, Kevlar, Nomex, Cordura, Al, Goretex, Ripstop (poliester şi PVC=)
Chimic si biologic	EN 13034 EN 14126	PE, PP, Latex, Nitril, Tyvek, carbon activ
Electric	EN 60903 EN 61482 EN 1149	Nomex, Goretex, BBC  şi Carbon

Ce trebuie să faca responsabilii cu echipamentul de lucru si protectie?

Folosirea echipamentului de lucru în condiții de siguranță

În fiecare an, există o serie de accidente la folosirea echipamentului de lucru sau a mașinilor. Multe sunt grave, iar unele sunt chiar  fatale.

Aceast articol explică ceea ce, în calitate de angajator, ati putea avea nevoie pentru  pentru a elimina sau reduce riscurile dar, poate fi  util  si pentru angajații dvs.

Pentru unele operațiuni veți avea nevoie de informații mai detaliate. Dacă doriți sa realizati o echipare completa a unei linii de productie, va trebui sa acceptati sfaturile si consultanta unui inginer inginer competent sau persoană echivalenta care este conștienta de standardele și cerințele europene în domeniu.  Aici gasiti atat produsele necesare dar si inginerii care va pot oferi acest fel de consultanta.

Ce este un echipament de lucru?

"Echipament de lucru" este aproape orice echipament utilizat de către un lucrător în timp ce se afla la locul de muncă si care lucreaza cu:

■ mașini, cum ar fi ferăstraie circulare, masini de gaurit, fotocopiatoare, cosit
mașini, tractoare, autobasculante și prese de putere;
■ scule de mână, cum ar fi șurubelnițe, cuțite, ferăstraie de mână și satâre de carne;
■ echipamente de ridicat, cum ar fi de incarcare cu carlig, înălțător platforme de lucru, dispozitive de ridicare pentru vehicule,
ridicare cu  curele
■ curățare cu apă sub presiune.

Cine este responsabil pentru echipamente de protectie si lucru ?

Angajatorii și cei care au control asupra echipamentelor de lucru,  si au responsabilități pentru echipamente prevăzut pentru utilizare la locul de muncă.

Ce trebuie să faca responsabilii cu echipamentul de lucru si protectie.

Sa se uite  la toate echipamentele în uz, să decidă ce poate provoca riscuri, și cum. Luați în considerare ceea ce se poate face pentru a preveni sau a reduce aceste riscuri prin a va intreba:

■■ Exista posibilitatea de a preveni un accident?
■■ In cazul in care nu inlocuiesc echipamentul de protectie uzat, sau nu cumpar un echipament de protectie, am posibilitatea suplimentara de a salva o eventuala victima?
■■ Este posibil sa  modific sau schimba metoda de operare pentru a fi mai sigura?