Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Agricultura si silvicultura joaca un rol important in viata economica a tuturor tarilor. In agricultura lucreaza peste 10 milioane de persoane la nivel European. De aceea si accidentele de munca din acest domeniu sunt destul de prezente. In anul 2000, rata accidentelor mortale pentru cele 15 state membre UE a fost de 12,6 la 100 000 de lucratori, punand astefel aceasta industrie pe primul loc in topul accidentelor la locul de munca!

1.2% dintre lucratorii din agricultura si pescuit au probleme de santate sau invaliditate pe termen lung, cauzate de un accident de munca iar, 3.2% au aceste probleme cauzate de o boala profesionala pentru ca durata medie de munca in acest sector este de 17 ani, cea mai mare dintre toate sectoarele.

30% dintre lucratorii acestor domenii sunt expusi la vibratii, 60% la pozitii dureroase, 50% cara greutati mari, 50% sunt expusi la miscari repetate ale mainilor, 8% sunt expusi la alergii, 10% au probleme la nivelul pielii si 20% sunt expusi la zgomot la locul de munca.

Din pacate, in agricultura si silvicultura sunt implicati din ce in ce mai multi copii. Asociatia Internationala de Securitate Sociala(ISSA) afirma ca doua treimi din copii din agricultura au sub 5 ani si ca vehiculele utilizate in agricultura reprezinta cea mai frecventa cauza de deces. Cauzele sunt:

- Masinile

- Innecul

- Sufocarea

- Contactul cu animalele

Cauzele sunt:

- lipsa de apreciere a ricului de catre fermieri, parinti si copii

- Instruirea si supravegherea necorespunzatoare

- Protejarea necorespunzatoare la locul de joaca pentru copii

Dintre bolile profesionale in domeniul agriculturii, vanatului si silviculturii enumeram:

boli cauzate de substantele chimice, pierderea auzului, boala de vibratii, boli ale cailor respiratorii si plamanilor, boli ale pielii, infectii produse de paraziti, afectiuni muscularo scheleice, nervi (depresie).

AFECTIUNILE MUSCULARO SCHELETICE (AMS). 

AMS se instaleaza deoarece 45% dintre lucratorii europeni lucreaza in pozitii dureroase sau obositoare si 33% sunt solicitati la locul de munca sa maevreze greutati mari. Boala debuteza cu jena, dureri de spate si dureri musculare in brate si picioare. cauzele sunt multiple. De la manipularea manuala, efortul fizic sustinut, pozitii defectuase si miscari incomode, miscari repetative, aplicarea fortei, vibratii pana la medii de munca cu temperaturi scazute.

Se pot utiliza in acest sens manusi antivibratie sau imbracaminte de protectie pentru temperaturi scazute.

Zgomotul poate duce la DETERIORAREA AUZULUI pana la pierderea acestuia dar si la hipertensiune sau depresie o data cu depasirea celor 85 de dB considerati nepericulosi.

De exemplu, o masina de stropit livezile face un zgomot intre 85-100 dB, ferastraul cu lant 104 dB iar, un tractor in sarcina maxima 120dB.

Pentru a reduce expunerea lucratorilor la zgomot, acesta trebuie sa se controleze in mod activ prin;

- evaluare

- eliminare

- masuri

- verificare

Acolo unde este posibil trebuie sa eliminam zgomotul insa, daca acest lucru nu este posibil, atunci trebuie sa se traca la masuri de reducere.

Reducerea se face:

- la sursa

- prin masuri colective

- echipament de protectie

Echipamentul individual de protectie trebuie purtat obligatoriu. Acesta trebuie sa fie adecvat tipului si nivelului de zgomot si sa fie compatibil cu alte echipamente de protectie. Lucratorii trebuie sa-si poata alege echipamentul de protectie, astfel incat sa se simta confortabil.

Pentru a preveni bolile de piele se recomanda manusile de protectie din latex, nylon sau nitril pentru o manevrabilitate cat mai usoara.

Plamanii , caile respiratorii se vor proteja cu ajutorul semimastilor.