Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Agricultura si silvicultura joaca un rol important in viata economica a tuturor tarilor. In agricultura lucreaza peste 10 milioane de persoane la nivel European. De aceea si accidentele de munca din acest domeniu sunt destul de prezente. In anul 2000, rata accidentelor mortale pentru cele 15 state membre UE a fost de 12,6 la 100 000 de lucratori, punand astefel aceasta industrie pe primul loc in topul accidentelor la locul de munca!

1.2% dintre lucratorii din agricultura si pescuit au probleme de santate sau invaliditate pe termen lung, cauzate de un accident de munca iar, 3.2% au aceste probleme cauzate de o boala profesionala pentru ca durata medie de munca in acest sector este de 17 ani, cea mai mare dintre toate sectoarele.

30% dintre lucratorii acestor domenii sunt expusi la vibratii, 60% la pozitii dureroase, 50% cara greutati mari, 50% sunt expusi la miscari repetate ale mainilor, 8% sunt expusi la alergii, 10% au probleme la nivelul pielii si 20% sunt expusi la zgomot la locul de munca.

Din pacate, in agricultura si silvicultura sunt implicati din ce in ce mai multi copii. Asociatia Internationala de Securitate Sociala(ISSA) afirma ca doua treimi din copii din agricultura au sub 5 ani si ca vehiculele utilizate in agricultura reprezinta cea mai frecventa cauza de deces. Cauzele sunt:

- Masinile

- Innecul

- Sufocarea

- Contactul cu animalele

Cauzele sunt:

- lipsa de apreciere a ricului de catre fermieri, parinti si copii

- Instruirea si supravegherea necorespunzatoare

- Protejarea necorespunzatoare la locul de joaca pentru copii

Dintre bolile profesionale in domeniul agriculturii, vanatului si silviculturii enumeram:

boli cauzate de substantele chimice, pierderea auzului, boala de vibratii, boli ale cailor respiratorii si plamanilor, boli ale pielii, infectii produse de paraziti, afectiuni muscularo scheleice, nervi (depresie).

AFECTIUNILE MUSCULARO SCHELETICE (AMS). 

AMS se instaleaza deoarece 45% dintre lucratorii europeni lucreaza in pozitii dureroase sau obositoare si 33% sunt solicitati la locul de munca sa maevreze greutati mari. Boala debuteza cu jena, dureri de spate si dureri musculare in brate si picioare. cauzele sunt multiple. De la manipularea manuala, efortul fizic sustinut, pozitii defectuase si miscari incomode, miscari repetative, aplicarea fortei, vibratii pana la medii de munca cu temperaturi scazute.

Se pot utiliza in acest sens manusi antivibratie sau imbracaminte de protectie pentru temperaturi scazute.

Zgomotul poate duce la DETERIORAREA AUZULUI pana la pierderea acestuia dar si la hipertensiune sau depresie o data cu depasirea celor 85 de dB considerati nepericulosi.

De exemplu, o masina de stropit livezile face un zgomot intre 85-100 dB, ferastraul cu lant 104 dB iar, un tractor in sarcina maxima 120dB.

Pentru a reduce expunerea lucratorilor la zgomot, acesta trebuie sa se controleze in mod activ prin;

- evaluare

- eliminare

- masuri

- verificare

Acolo unde este posibil trebuie sa eliminam zgomotul insa, daca acest lucru nu este posibil, atunci trebuie sa se traca la masuri de reducere.

Reducerea se face:

- la sursa

- prin masuri colective

- echipament de protectie

Echipamentul individual de protectie trebuie purtat obligatoriu. Acesta trebuie sa fie adecvat tipului si nivelului de zgomot si sa fie compatibil cu alte echipamente de protectie. Lucratorii trebuie sa-si poata alege echipamentul de protectie, astfel incat sa se simta confortabil.

Pentru a preveni bolile de piele se recomanda manusile de protectie din latex, nylon sau nitril pentru o manevrabilitate cat mai usoara.

Plamanii , caile respiratorii se vor proteja cu ajutorul semimastilor.

 

RISCUL TERMIC

Riscul termic este denumirea care se atribuie oricarui pericol asociat temperaturilor ridicate ale obiectelor sau suprafeţelor; temperaturile coborate ale obiectelor sau suprafeţelor; flacarilor si
conditiilor meteo cu care vin in contact direct cu persoanele care isi desfasoara activitatea de munca si care pot cauza acestora oricare dintre următoarele efecte:

- Arsura provenită din procesele de conducţie. 

Echipamentul individual de protectie care se recomanda a fi purtat in acest caz este: Casca din fibră de sticlă , manusi din material Kevlar sau Aramida, bocanci cu talpa rezistenta la caldura de contact,cusuti cu ata Kevlar si cu deschidere rapida, imbrăcăminte din aluminiu, aramidă, nomex, BBC sau splat bovin, ochelari policarbonat, mască sudură.

- Degeraturi.

Echipamentul individual de protectie care se recomanda ar trebui fabricat din materiale reistente la frig intens cum ar fi Cordura.

  Riscurile termice pot fi întâlnite în industrie sub diferite niveluri de risc şi asociate de asemenea cu alte riscuri. În funcţie de forma de manifestare (fenomenul fizic implicat), riscurile termice se pot clasifica, în:

• contact ocazional sau prelungit cu foc deschis (flacără);
• căldură de contact - contact cu obiecte sau materiale fierbinţi, ce poate fi diferenţiată în funcţie de temperatura corpului cald;
• căldură de convecţie (temperaturi ridicate ale aerului, curenţi de aer generaţi în apropierea flăcărilor deschise sau a unui corp foarte fierbinte care nu e incandescent);
• căldură radiantă (radiaţii infraroşii, generate de corpuri incandescente, materiale în fuziune în cantităţi mari);
• proiectare de picături mici de metal topit (lichid) sau incandescent;
• proiecţii mari de metal topit , care poate fi diferenţiat în funcţie de temperatura topiturii, respectiv temperatura de fuziune a metalului.
• Sortimentele de EIP împotriva riscurilor termice (cãldurã şi/sau foc) pot fi:
  
• mãnuşi de protecţie;
• sortimente de îmbrãcãminte de protecţie; acest grup de EIP include orice sortiment care acoperã parţial sau total corpul: şorţuri, ghetre, jambiere, pantaloni, bluze, mânecuţe etc. ;
• încălţăminte de protecţie – ansamblu superior.

Domeniul de utilizare poate fi:

• mediu industrial - unde există expunere la căldură şi/sau foc;
• activităţi de intervenţie pentru lupta împotriva incendiilor;
• activităţi casnice, inclusiv activităţi de bricolaj .

Pentru operaţiuni generale de salvare, luptă împotriva incendiilor şi situaţii de urgenţă în prezenţa materialelor periculoase. Echiamentul individual de protectie trebuie sa respecte norma europeana EN ISO 20345: 2004. (cerintele fundamentale pentru incaltamintea de protectie) + caldura radianta+ rezistenta la flacara. Incaltamintea care se va intrebuinta va fi de tip F1(incaltaminte destinata pompierilor)

Daca aceste operatiuni sunt insotite in plus de deplasări pe suprafeţe denivelate, contact cu corpuri dure cu muchii tăioase sau ascuţite, se recomanda ca si ehipament de protectie incaltamintea speciala pentru pompieri care trebuie sa respecte urmatoarele norme europene: EN ISO 20345: 2004. + EN 15090:2006. Incaltamintea destinata acestor lucratori va trebui sa fie de tip F1P  (cerintele generale + caldura radianta+rezistenta la flacara + lamela antiperforatie).

Daca se va efectua lucrul în atmosferă potenţial explozivă, când se manipulează explozivi iar riscul de şoc electric al unui aparat electric sau altor elemente sub tensiune nu este complet eliminat, atunci, incaltamintea de protectie care se va folosi, va trebui sa respecte cerintele generale + caldura radianta + rezistenta la flacara + proprietati antistatice, adica de tipul F1A, F2A, F3A

In cazul unor  lucrări în instalaţii sub tensiune cu pericol de electrocutare, se vor respecta pentru incaltamintea de protectie cerintele fundamentale + caldura radianta+rezistenta la flacara+ izolatie electrica la joasa tensiune. Tipul va fi: F1I, F2I, F3I.

Pentru deplasări şi contact direct pe orizontală cu corpuri sau suprafeţe  fierbinţi cu temperaturi de până la 1500C se va folosi încălţăminte de lucru pentru uz profesional cu cerinţe fundamentale + cerinţa specifică - creşterea temperaturii la suprafaţa interioară după expunere la o temperatură de 1500C, timp de 30 minute: max. 220.Incaltamintea va fi de tip OB HI. Daca se vor manipula sau transporta  obiecte grele la limita sarcinii de maximum 20kg ce pot cădea de la o înălţime de max. 1 m sau se pot rostogoli producând strivirea degetelor şi deplasări pe suprafeţe unse cu hidrocarburi, atunci, incaltamintea va fi incălţăminte de securitate sau de protecţie, va respecta EN ISO20345:2004 dar si EN ISO 20346: 200. Cerinţele vor fi  fundamentale,  inclusiv rezistenţa tălpii la hidrocarburi rezistenţă la şoc, (energie de şoc: 200 J sau 100J), si rezistenţă la compresiune (forţă de compresiune: 15 kN sau 10kN). Tipul acestora va fi: SB Hl, PB HI.

Pentru deplasări pe suprafeţe fierbinţi sau pe soluri cu depuneri superficiale în cantităţi mici sau mari de metale incandescente topite care ating temperaturi de circa 3000C, se va folosi încălţăminte de lucru pentru uz profesional ce va respecta EN ISO 20347:2004, adica, cerinţe fundamentale + cerinţa specifică:- materialul tălpii nu trebuie să se degradeze, să nu crape la pliere cu un unghi de 900, după expunere la o temperatură de circa 3000C. Tipul este HRO.

Daca  se va face si o manipulare sau transport de obiecte grele la limita sarcinii de maximum 20kg ce pot cădea de la o înălţime de max. 1 m sau se pot rostogoli producând strivirea degetelor şi deplasări pe suprafeţe unse cu hidrocarburi, atunci, incaltamintea va fi  de securitate sau de protecţie. Normele pe care le respecta sunt: EN ISO 20345: 2004, EN ISO 20346: 2004. Vor indeplini cerinţele fundamentale + cerinţa specifică- materialul tălpii nu trebuie să se degradeze, să nu crape la pliere cu un unghi de 900, după expunere la o temperatură de circa 3000C. Tipul este SB HRO, PB HRO.

Pentru operaţii de sudare şi tăiere manuală a metalelor şi tehnici conexe, inclusiv sudare cu arc, asociate cu manipularea obiectelor rugoase, tăioase, înţepătoare în prezenţa proiecţiilor mici de metal topit, expunerii de scurtă durată la o flacără limitată, căldurii convective, căldurii de contact, radiaţiilor UV emise de arc, care asigură rezistenţă minimă faţă de 100 V c.a. sau c.c., se vor folosi mănuşi de protecţie pentru sudori care respecta EN 12477: 2001/ A1:2005 cu
urmatoarele cerinţe de protecţie împotriva riscurilor termice:
- inflamabilitate
- căldură de contact
- căldură convectivă
- căldură radiantă
- picături mici de metal topit
- împroşcare cu metal topit

 si cu cerinţe de protecţie împotriva riscurilor mecanice:
- rezistenţă la abraziune
- rezistenţă la tăiere prin tranşare
- rezistenţă la sfâşiere
- rezistenţă la perforare

Se mai pot folosi sorţuri, ghetre, jambiere de protecţie pentru sudori care respecta EN 470-1:1995/A1: 1998 cu urmatoarele cerinţe de protecţie împotriva riscurilor termice şi mecanice :
- inflamabilitate
- picături mici de metal topit
- modificări dimensionale la căldură
- rezistenţă la tracţiune
- rezistenţă la sfâşiere.

La stingerea incediului din fotografia de mai jos, se poate observa cum nu sunt respectate normele de protectia muncii, existand un pericol iminent de arsura termica prin lipsa imbracamitii din Nomex, Aluminiu, Aramida sau bumbac, a manusilor din Kevlar si a incaltamintei cu talpa rezistenta la caldura de contact si cu deschidere rapida.

Sudorul din imaginea alaturata nu foloseste mănuşi din Kevlar sau spalţ bovin, cotiere sau sorţ din şpalţ bovin, incălţăminte cu talpă rezistentă la căldura de contact (peste 300˚C) si cu deschidere rapida sau  imbrăcămintea din bumbac  si carbon (MOLESKIN).

 

Care sunt riscurile la utilizarea echipamentelor de lucru?

            Care sunt riscurile la utilizarea echipamentelor de lucru?

Multe lucruri pot cauza un risc, de exemplu:

-  folosirea echipamentului greșit pentru locurul de muncă. De exemplu folosirea scarilor in locul turnurilor de acces pentru un loc de muncă extins la nivel înalt;
-  lucratori care nu sunt instruiti adecvat pentru lucrul pe  pe mașini speciale, ceea ce duce la accidente cauzate de taiere, intepare, forfecare, strivire, sau tăiere;
-  folosirea echipamentelor fara a li se face un control periodic iar, acestea nu mai pot  fi oprite rapid și în condiții de siguranță, sau pornesc accidental;
-  nu  se oferă informații, instrucțiuni și cursuri pentru cei care folosesc echipamentele; - neutilizarea centurilor de siguranță pe echipamentele de lucru mobile în cazul în care există un risc de răsturnare.
-  nu se furnizează echipamentul individual de protecție necesar pentru  a utiliza anumite utilaje în condiții de siguranță, de exemplu, drujbe, polizoare unghiulare.

Cănd  începem o discuţie referitoare la echipamentele de protecţia muncii trebuie să se cunoască foarte bine RISCUL care apare dar şi părţile corpului care urmează a fi protejate.

In functie de  protecţia oferită asupra părţilor corpului, echipamentele de protecţie se împart în:

 

EIP pentru protecţia capului – casca de protectie, sapca

EIP pentru protecţia ochilor – ochelari de protectie, masca de sudura

EIP pentru protecţia respiratorie – masti, semimasti

EIP pentru protecţia corpului – imbracaminte de lucru

EIP pentru protecţia mâinilor - manusi

EIP pentru protecţia picioarelor – incaltaminte de lucru

 

RISCUL  se clasifică în:

RISC	NORMA GENERALA	MATERIAL
Mecanic	EN388	Cordura, Neopren, Latex; piele şpălţuită
Termic	EN 342 EN ISO 11612	Aramida, Kevlar, Nomex, Cordura, Al, Goretex, Ripstop (poliester şi PVC=)
Chimic si biologic	EN 13034 EN 14126	PE, PP, Latex, Nitril, Tyvek, carbon activ
Electric	EN 60903 EN 61482 EN 1149	Nomex, Goretex, BBC  şi Carbon

Ce trebuie să faca responsabilii cu echipamentul de lucru si protectie?

Folosirea echipamentului de lucru în condiții de siguranță

În fiecare an, există o serie de accidente la folosirea echipamentului de lucru sau a mașinilor. Multe sunt grave, iar unele sunt chiar  fatale.

Aceast articol explică ceea ce, în calitate de angajator, ati putea avea nevoie pentru  pentru a elimina sau reduce riscurile dar, poate fi  util  si pentru angajații dvs.

Pentru unele operațiuni veți avea nevoie de informații mai detaliate. Dacă doriți sa realizati o echipare completa a unei linii de productie, va trebui sa acceptati sfaturile si consultanta unui inginer inginer competent sau persoană echivalenta care este conștienta de standardele și cerințele europene în domeniu.  Aici gasiti atat produsele necesare dar si inginerii care va pot oferi acest fel de consultanta.

Ce este un echipament de lucru?

"Echipament de lucru" este aproape orice echipament utilizat de către un lucrător în timp ce se afla la locul de muncă si care lucreaza cu:

■ mașini, cum ar fi ferăstraie circulare, masini de gaurit, fotocopiatoare, cosit
mașini, tractoare, autobasculante și prese de putere;
■ scule de mână, cum ar fi șurubelnițe, cuțite, ferăstraie de mână și satâre de carne;
■ echipamente de ridicat, cum ar fi de incarcare cu carlig, înălțător platforme de lucru, dispozitive de ridicare pentru vehicule,
ridicare cu  curele
■ curățare cu apă sub presiune.

Cine este responsabil pentru echipamente de protectie si lucru ?

Angajatorii și cei care au control asupra echipamentelor de lucru,  si au responsabilități pentru echipamente prevăzut pentru utilizare la locul de muncă.

Ce trebuie să faca responsabilii cu echipamentul de lucru si protectie.

Sa se uite  la toate echipamentele în uz, să decidă ce poate provoca riscuri, și cum. Luați în considerare ceea ce se poate face pentru a preveni sau a reduce aceste riscuri prin a va intreba:

■■ Exista posibilitatea de a preveni un accident?
■■ In cazul in care nu inlocuiesc echipamentul de protectie uzat, sau nu cumpar un echipament de protectie, am posibilitatea suplimentara de a salva o eventuala victima?
■■ Este posibil sa  modific sau schimba metoda de operare pentru a fi mai sigura?