Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Protectia muncii in agricultura, vanatoare si silvicultura

Agricultura si silvicultura joaca un rol important in viata economica a tuturor tarilor. In agricultura lucreaza peste 10 milioane de persoane la nivel European. De aceea si accidentele de munca din acest domeniu sunt destul de prezente. In anul 2000, rata accidentelor mortale pentru cele 15 state membre UE a fost de 12,6 la 100 000 de lucratori, punand astefel aceasta industrie pe primul loc in topul accidentelor la locul de munca!

1.2% dintre lucratorii din agricultura si pescuit au probleme de santate sau invaliditate pe termen lung, cauzate de un accident de munca iar, 3.2% au aceste probleme cauzate de o boala profesionala pentru ca durata medie de munca in acest sector este de 17 ani, cea mai mare dintre toate sectoarele.

30% dintre lucratorii acestor domenii sunt expusi la vibratii, 60% la pozitii dureroase, 50% cara greutati mari, 50% sunt expusi la miscari repetate ale mainilor, 8% sunt expusi la alergii, 10% au probleme la nivelul pielii si 20% sunt expusi la zgomot la locul de munca.

Din pacate, in agricultura si silvicultura sunt implicati din ce in ce mai multi copii. Asociatia Internationala de Securitate Sociala(ISSA) afirma ca doua treimi din copii din agricultura au sub 5 ani si ca vehiculele utilizate in agricultura reprezinta cea mai frecventa cauza de deces. Cauzele sunt:

- Masinile

- Innecul

- Sufocarea

- Contactul cu animalele

Cauzele sunt:

- lipsa de apreciere a ricului de catre fermieri, parinti si copii

- Instruirea si supravegherea necorespunzatoare

- Protejarea necorespunzatoare la locul de joaca pentru copii

Dintre bolile profesionale in domeniul agriculturii, vanatului si silviculturii enumeram:

boli cauzate de substantele chimice, pierderea auzului, boala de vibratii, boli ale cailor respiratorii si plamanilor, boli ale pielii, infectii produse de paraziti, afectiuni muscularo scheleice, nervi (depresie).

AFECTIUNILE MUSCULARO SCHELETICE (AMS). 

AMS se instaleaza deoarece 45% dintre lucratorii europeni lucreaza in pozitii dureroase sau obositoare si 33% sunt solicitati la locul de munca sa maevreze greutati mari. Boala debuteza cu jena, dureri de spate si dureri musculare in brate si picioare. cauzele sunt multiple. De la manipularea manuala, efortul fizic sustinut, pozitii defectuase si miscari incomode, miscari repetative, aplicarea fortei, vibratii pana la medii de munca cu temperaturi scazute.

Se pot utiliza in acest sens manusi antivibratie sau imbracaminte de protectie pentru temperaturi scazute.

Zgomotul poate duce la DETERIORAREA AUZULUI pana la pierderea acestuia dar si la hipertensiune sau depresie o data cu depasirea celor 85 de dB considerati nepericulosi.

De exemplu, o masina de stropit livezile face un zgomot intre 85-100 dB, ferastraul cu lant 104 dB iar, un tractor in sarcina maxima 120dB.

Pentru a reduce expunerea lucratorilor la zgomot, acesta trebuie sa se controleze in mod activ prin;

- evaluare

- eliminare

- masuri

- verificare

Acolo unde este posibil trebuie sa eliminam zgomotul insa, daca acest lucru nu este posibil, atunci trebuie sa se traca la masuri de reducere.

Reducerea se face:

- la sursa

- prin masuri colective

- echipament de protectie

Echipamentul individual de protectie trebuie purtat obligatoriu. Acesta trebuie sa fie adecvat tipului si nivelului de zgomot si sa fie compatibil cu alte echipamente de protectie. Lucratorii trebuie sa-si poata alege echipamentul de protectie, astfel incat sa se simta confortabil.

Pentru a preveni bolile de piele se recomanda manusile de protectie din latex, nylon sau nitril pentru o manevrabilitate cat mai usoara.

Plamanii , caile respiratorii se vor proteja cu ajutorul semimastilor.

 

Morbiditatea la locul de munca in Romania

Morbiditatea la locul de munca in Romania

Expunerea muncitorilor la zgomot, substante periculoase sau mediu de lucru cu risc de accident, a dus nu de putine ori la cresterea incidentelor de munca mortale.

Incepand cu anul 2006, au fost adoptate in Romania nu mai putin de 28 de directive Europene.

Dintre cele mai importante mentionam: Directiva cadru 89/391/CEE pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii locurilor de munca; 

- Directiva 83/477/CEE pentru protectia lucratorilor fata de riscurile expunerii la azbest; 

- Directiva 90/270/CEE pentru cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea echopamentelor cu ecran de vizibilitate; 

- Directiva 88/642/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici; 

- Directiva 90/394/CEE pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni.

Boala profesionala ca cea mai mare morbiditate este SILICOZA

Aceasta este o boala cronica pulmonara datorata acumularii particolelor de dioxid de sicliciu liber cristalin in plamani.

Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale si face mii de victime anual, evoluand chiar si dupa inecetarea expunerii , aceasta devine astfel incurabila. Cei mai expusi lucratori sunt cei care luceaza in mine, cariere de piatra, cei ce lucreaza la fabricarea sticlei, ceramicii, pulberilor abrazive.

In Romania, un numar de 29 000 de muncitori sunt expusi la aceasta pulbere de siliciu care conduce la dezvoltarea silicozei si silicotuberculozei. Judetul cu cel mai mare numar de cazuri de silicoza (64) este Dolj, urmat de Brasov (39) si Bucuresti (17)

Pentru protectia impotriva acestor boli, se recomanda mastile si semimastile pentru protectia respiratorie. folosite impreuna cu filtrele speciale.

Fibroza pulmonara parenchimatoasa, azbestoza pleurara, mezoteliomul pleural sau pulmonar impreuna cu cancerele cu alte localizari (faringian, esofagian sa gastric) sunt boli profesionale datorate expunerii la azbest.

Varietatile de azbest de tipul cristolitului si antofilitului au actiune puternic fibrogena provocand modificari patogene dupa aproximativ 15-20 de ani de retentie a fibrei in organismul expus.

In  2007, in Romania, erau expusi  la azbest 6485 de lucratori iar, numarul imbolnavirilor a fost de 10 cazuri, Doljul aflandu-se iar pe primul loc.

Intoxicatiile la locul de munca ocupa locul al 3-lea in ceea ce priveste morbiditatea. Plumbul a facut 63 de victime in anul 2007. El este folosit in industria acumulatorilor, in rafinarii, in industria ceramica dar si in industria de vopseluri.Plumbul metalic se topeste la 327 de grade Celsius si emite vapori la 450, fiind astfel foarte usor ca vaporii acestei substante sa patrunda in organism. 

Saturnismul reprezinta tipul clasic de intoxicatie cronica lenta cu plumb, in Romnia, fiind expusi la aceasta boala 7293 de muncitori. Ocupatia cu cele mai multe cazuri (63) este "Topitor de aliaj", cu o expunere de 16 ani, urmata de "Preparator concentrate minerale (9 cazuri), cu acelasi timp de expunere.

Solventii organici reprezinta si ei o alta cauza de morbiditate datorata conditiilor de lucru. Metanolul, etanolul, acetona, clorura de metilen, benzenul sau toluenul sunt substante organice la care sunt expusi 116.916 de lucratori din Romania.Benzenul este de departe cel mai periculos, el afectand sistemul hematoformator, ducand la leucemii.

 Aparitia bolilor profesionale ale pielii este rezultatul expunerii si a lipsei echipamentului de protectie ca manusi de protectie si unguente

in 2007 s-au raportat in Romania 25 de cazuri de dermatoze profesionale provocate de factori ca: uleiuri, carburanti diizocianati, rasini epoxidice.

Zgomotul profesional reprezinta un complex de sunete cu intensitati si inaltimi variate cu caracteristici diferite. Hipoacuzia reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecventa de 4096 Hz cu peste 30 db.

Surditatea reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv la frecvente conversationale  cu peste 25 db. 

Zgomotul devine factor de risc atunci cand depaseste 87 db. Pentu a reduce acest risc, se recomanda purtarea antifoanelor si lucrul in cabine fonoizolante. Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie si surditate au fost raportate in Brasov (79), Maramures (57), Arges (37).